"GOANGA ZILEI"

L-au dorit foarte mult. La început, tentativele de a-l concepe erau o bucurie. Mai târziu, cum nu aveau efect, au devenit o obligaţie. Mai ales la anumite zile şi ore. Au urmat tratamente de fertilitate, care însă n-au adus îmbunătăţiri. Apoi au încercat proceduri de... mă rog, ce s-o mai lungim, după două sarcini pierdute, într-o zi, din nou, vestea cea bună: acolo, înăuntru, se prinsese iarăşi o sămânţă de viaţă. De teamă, o ţineau tot timpul sub observaţie. Controale, analize, ecografii. La una dintre ele s-a observat o malformaţie gravă la coloană. Oasele nedezvoltate lăsau la vedere măduva spinării. În scurt timp, aceasta urma să fie afectată iar viitorul copil ar fi devenit un fel de... Părinţii n-au fost de acord cu întreruperea sarcinii. Au căutat cu disperare pe cineva care să poată opera aşa ceva. Practic, trebuiau cusute împreună marginile a ceea ce urma să se numească coloana vertebrală, în zona în care, neunindu-se în mod natural, lăsa neprotejată măduva spinării. Sutura trebuia să se facă cu un fir mai subţire decât cel de păr. Au găsit o echipă dispusă să încerce. S-au făcut instrumente chirurgicale în miniatură demne de un ceasornicar. Un nou handicap: operaţia trebuia făcută fără a scoate fătul din uter. Asta însemna că trebuia aliniat cu spatele către o incizie minusculă facută in uterul mamei şi, prin acea incizie, făcută operaţia. Asupra unei sarcini aflată într-a 21-a săptămână. Şi, cu grijă, să nu cumva să intre mama prematur în travaliu, ceea ce ar fi avut efecte dezastruoase. Acestea erau problemele prevăzute. Altele aveau să fie descoperite pe parcursul operaţiei. De exemplu, în faţa uterului deschis, chirurgul a atenţionat echipa în şoaptă: “Şşşşt!, Mai încet! Să nu-l treziţi”... Nu deranjaţi... chestia aia care, din punct de vedere formal, nici nu există, nici nu este un locuitor al acestei lumi. El e... dar nu e. Se află încă pe un alt tărâm, într-o lume paralelă. Şi de acolo, din “lumea celor care încă n-au venit”, el a vrut să trimită un semn despre încăpăţânarea cu care se ţine agăţat de viaţă. În a 21-a săptămâmă de la concepţie, din interiorul uterului mamei sale, printr-o incizie de 2 centimetri prin care urma să i se coasă coloana vertebrală peste măduva dezgolită, el a scos viguros o mânuţă şi l-a apucat hotărât pe chirurg de deget... Acum, înainte să treceţi mai departe, apăsaţi aici şi priviţi. ____________________________ Copilul din fotografia de sus este el, Samuel. S-a născut 15 săptâmâni după operaţie, pare sănătos, malformaţia creierului pare rezolvată, îşi mişcă picioruşele şi are şanşe foarte bune să poată merge. Alte informaţii aici